Infodemia digitală și impactul asupra tinerilor: Cum afectează rețelele sociale starea psihoemoțională a utilizatorilor

În era digitală, rețelele sociale au devenit principala sursă de informare. Cu toate acestea, accesul continuu și nefiltrat la o cantitate copleșitoare de informații poate avea efecte profunde asupra sănătății mintale. Acest fenomen este denumit infodemie – o supraabundență de informații, unele corecte, altele nu, care face dificilă găsirea unor surse de încredere și ghidarea către comportamente sănătoase.

Un studiu realizat de CCSP (Centrul de Cercetări Științifice în Psihologie) pe un eșantion de 252 de respondenți (dintre care 75% femei și 25% bărbați), cu vârste între 13 și 58 de ani, evidențiază consecințele psihoemoționale ale acestei realități informaționale.

1. Tipurile de conținut urmărit și încrederea în surse

Conform datelor, 75% dintre respondenți afirmă că urmăresc activ subiecte din domeniul psihologiei și dezvoltării personale. Acest interes crescut pentru sănătatea mintală este o tendință în rândul tinerilor, care caută soluții pentru autoreglare și cunoaștere de sine. Cu toate acestea, doar 14% aleg conținutul în funcție de acreditarea și gradul științific al autorilor – o cifră alarmant de mică. Acest lucru denotă că majoritatea consumă informații ghidați mai degrabă de popularitate sau de stilul de prezentare decât de criterii științifice, ceea ce contribuie la vulnerabilitatea față de pseudoștiință și dezinformare.

2. Starea emoțională indusă de abundența informațională

Un al doilea grafic prezintă reacțiile emoționale și cognitive la abundența de informații. Emoțiile dominante sunt motivarea, copleșirea și confuzia – toate în jurul valorii de 40%. Aceste reacții sunt paradoxale: pe de o parte, informațiile motivează, iar pe de altă parte, suprasaturarea duce la epuizare și dezorientare. Alți respondenți au raportat anxietate, frustrare, indiferență sau scepticism. Este important de remarcat că doar 20% dintre reacții sunt pozitive, în timp ce restul reflectă o stare de disconfort psihologic. Acest model este caracteristic infodemiei, unde volumul ridicat de conținut nu echivalează cu claritate sau coerență informațională.

3. Percepția impactului pe termen lung

Un al treilea grafic arată percepția respondenților cu privire la impactul negativ al informațiilor contradictorii asupra stării psihoemoționale pe termen lung. Aproximativ 38.1% consideră că efectul este moderat, iar 32.5% cred că impactul este puțin resimțit. Totuși, 12.7% declară că nu simt deloc un impact, în timp ce 16.7% (suma celor care au răspuns „mult” sau „foarte mult”) consideră că aceste contradicții afectează în mod serios sănătatea lor emoțională. Aceste rezultate sugerează o conștientizare parțială a efectelor infodemiei, dar și o posibilă tendință de normalizare a stresului informațional.

4. Blocaje cognitive în luarea deciziilor

În același studiu, 15.9% dintre tineri afirmă că se confruntă cu blocaje frecvente în luarea deciziilor din cauza informațiilor contradictorii. Acest fenomen este cunoscut în psihologie drept paralizie decizională, unde supraîncărcarea cu opțiuni și lipsa de criterii clare de validare duc la amânarea sau evitarea deciziilor importante, uneori chiar cu impact asupra sănătății, educației sau carierei.

Concluzii și recomandări

Rezultatele reflectă în mod clar efectele infodemiei asupra tinerilor: confuzie, anxietate, dificultăți decizionale și o încredere redusă în sursele validate științific. În acest context, devine esențială alfabetizarea informațională (media literacy), adică educarea tinerilor în a recunoaște sursele credibile, a înțelege diferența între opinie și fapt și a verifica informațiile înainte de a le integra în propria viață.